Între cărţi - LimbaRomana

De ce rosturile se crăpă și se rănesc

Cel care visează raci să se ferească de hoţi; iar dacă se visează mâncând raci înseamnă supărare - Suceava NOTE,Băncescu.

  • Lucrările de modernizare a zonei de la kilometrul zero al oraşului Galaţi au fost începute în vara trecut şi încă nu-s gata decât pe ici, pe colo.
  • Когда та поинтересовалась у роботов, каким образом они умудряются настолько легко проходить контрольный пункт у входа в Новый Эдем, Жанна ответила: - На самом деле все очень .
  • Lucian Blaga - Poezii - nccmn1/2
  • Inflamația articulației extremităților inferioare

Prin bube dulci româncele din nordul Moldovei înţeleg un fel de bubuliţe, care apar copiilor mai ales în jurul gurii, care nu dor, dar care supurează neplăcut şi, pentru a le vindeca, mamele le descântă, procedând astfel: iau rachiu curat într-un pahar şi îl amestecă cu trei rămurele de mesteacăn, în timp ce rostesc un descântec, apoi îl pun pe copil să mestece usturoi şi să guste din rachiul descântat, apoi îl unge cu o alifie făcută din untură, luată de la trei porci, în care adaugă oţet, cumpărat din trei prăvălii; să nu se descânte niciodată, când se măreşte luna, pentru că şi bubele, în loc să se vindece, vor creşte - Suceava 3.

Că eu nu pot!

Odată ce crunch-ul nu aduce complicații grave, dar dacă vă zgâriați degetele în mod regulat, în viitorul îndepărtat puteți simți consecințele neplăcute ale crunch-ului. Mai târziu, structura întregii perii se schimbă, poate veni o limitare completă a mobilității mâinii.

Cine visează rachiu va cauza cuiva un rău, iar cine visează că bea rom să se aştepte la musafiri - Suceava NOTE,Băncescu. Serii simbolice: ţuică-mormânt-3; rachiu-mesteacăn-descântecusturoi-untură-oţet-lună.

Alexandru Vlahuţă

RANĂ Dacă se visează rană, care afectează în adâncime pielea corpului, înseamnă boală; dar dacă se visează o umflătură cu caracter purulent, bubă, este semn de sănătate - Suceava NOTE,Băncescu. Conform oraţiilor, răpirea miresei, ca urmare a unei expediţii pseudo-militare, acoperă o realitate istorică, în sensul că toate căsătoriile exogame erau rezultatul unei expediţii militare; deci, departe de a fi o degradare a obiceiului marital, amintirea de ce rosturile se crăpă și se rănesc este o acoperire prezentă a unui trecut războinic EVSEEV,p.

Ion Chelcea subliniază că fenomenul raptului este prezent în ceremonialul de nuntă din toată Peninsula Balcanică; pentru zona Chioar, există numeroase documente care atestă opoziţia autorităţilor bisericeşti şi laice faţă de acest procedeu, săvârşit cu voie sau fără voie, dar oricum repudiat şi azi de opinia publică, poate pentru că ea simte obiceiul raptului ca un atentat la sistemul tradiţional moştenit, din care cauză gestul în sine a fost transferat în practici cu un pronunţat caracter ludic; în Prahova, fata este răpită de mai multe ori în timpul nunţii; în Lăpuş, flăcăii fură mireasa şi o duc acasă la ei; în Mehedinţi, la semnalul naşului, tinerii fură mireasa dintre ai săi şi o dansează; în zona de munte a Banatului, raptul fetelor este o secvenţă distinctă în economia nunţilor; în Ţara Oltului şi la poalele Parângului, fenomenul este prezent sub forma unui simulacru de rapt; de asemenea, furtul steagului de nuntă este un rapt mascat 1.

În colindele cu subiect pseudo-religios, Iuda este personajul care se face vinovat de furtul unor obiecte, cu precădere el furând soarele şi luna de pe cer; în esenţă, în aceste cazuri accentul cade pe acţiunea de a fura, act ce semnifică regresiunea lumii în haos, în momentul crucial al sărbătorii, de unde şi nevoia de urare, de colind, de restabilire a ordinii divine, instituită prin însuşi actul creaţiei FILIP,p.

Cine visează raţă va auzi minciuni; dacă se visează împuşcând-o va fi vorbit de rău; dar îşi va face de ruşine duşmanii cel care visează că a prins o raţă, iar dacă se visează că o mănâncă înseamnă onoare - Suceava NOTE,Băncescu. Femeile care vor să-şi stopeze lactaţia sânilor, după înţărcarea copiilor, se afumă cu putregai de răchită - Suceava; tot cu putregai de răchită se afumă şi cei care au fost speriaţi de lupi; de Sântoader, după ce se spală pe cap, bărbaţii îşi retează puţin păr din frunte, iar fetele din partea de ce rosturile se crăpă și se rănesc a cozilor şi îl pun într-o scorbură de răchită, zicând către Sântoader că îi dă părul lor în schimbul părului din coada calului său; părul se pune în răchită, ca să le crească repede şi să nu-i doară articulația doare ca o luxație peste an - Bucovina 3.

de ce rosturile se crăpă și se rănesc sinovita genunchiului provoacă tratamentul simptomelor

Se aduc nuiele de răchită de pe câmp şi se pun în vase cu apă în casă, primele, primăvara, ca semn al reînvierii naturii - Maramureş BOGDAN,p. Serii simbolice: răchită-brazdă cu iarbă; răchită-păr.

Repotinul pl. Repotinii sau Repotina pl. Plângerea la mort se face de obicei dimineaţa, înainte de răsăritul soarelui, în timpul celor trei zile cât stă mortul în casă; bocirea se face de regulă şi pe drum, la răscruci, spre biserică şi de la biserică spre cimitir BUHOCIU,p.

Între cărţi

RĂSPÂNTIE Cel care călătoreşte să nu treacă prin răspântia a două sau mai multe articulația umflată a gleznei, pentru că este în pericol de a fi schilodit de duhurile rele - Muntenia; în răspântii se îngroapă tot felul de farmece, acolo se găsesc hârburile unor oale în care s-au făcut vrăji şi cine calcă în ele, fără să fie atent cum păşeşte, poate fi betegit în fel şi chip - Ţara Oltului; ca să se scape de gândacii din casă, se iau nouă dintre ei şi se duc într-o răspântie, unde li se dă drumul, fără să vadă însă cineva - Suceava; ca să se scape de greierii din casă, se prinde unul dintre ei, este legat cu o aţă şi este scos afară, unde este batjocorit în tot felul, apoi este dus într-o răspântie şi legat acolo de un stâlp, din care cauză şi ceilalţi greieri vor pleca din casă pentru totdeauna - Suceava 2.

Răspântia este locul cel mai prielnic pentru vrăji şi farmece, deoarece vrăjitoarea poate invoca aici, în chipul cel mai direct, duhurile de care are nevoie în acţiunile ei magice şi tot acest loc este foarte temut noaptea târziu, mai ales în anumite perioade ale anului, pentru primejdia ce ameninţă pe oameni, mai mult decât oriunde aiurea, de a se întâlni cu unele spirite răufăcătoare Ca să fugă nevăstuica de la păsări, se pune răşchitorul de-a curmezişul la gura coteţului - Tecuci 2.

osteoporoza genunchiului tratament de 2-3 grade

RĂZBOI DE ŢESUT Se crede că atât timp de ce rosturile se crăpă și se rănesc se lucrează la de ce rosturile se crăpă și se rănesc de ţesut Maica Domnului stă în genunchi - Vâlcea; femeia gravidă se aşează pe sulul din spate al războiului de ţesut, când se taie vreo pânză gata lucrată, ca să nască uşor - Tecuci; după finalizarea activităţii de ţesere a unei pânze, fetele nemăritate încalecă pe sulul din spate al războiului de ţesut şi, ieşind în curte, primul nume pe care îl aud strigându-se înseamnă că acela este al viitorului soţ - Iaşi 2.

Este vreme de ploaie, când rândunica zboară aproape atingând pământul şi din când în când scoate sunete sperioase şi plângătoare - Bucovina; la vreme bună, rândunica zboară sus şi se zbenguie cu suratele ei; când se anunţă a fi vijelie, atunci zboară în sus, până se pierd printre nori, iar zborul lor nu este rapid, ci lent - Transilvania 2.

Nu este bine să fie stricate cuiburile rândunelelor, pentru că de ce rosturile se crăpă și se rănesc vacile; cine vede, primăvara, prima dată rândunele, singur fiind, singur va fi toată vara; când rândunelele zboară jos este semn că vine vreme ploioasă; dacă toate rândunelele sunt plecate până la 30 septembrie, atunci va ninge curând, adică prin noiembrie, început de decembrie; dacă se mai văd rândunele între 1 şi 6 septembrie, atunci înseamnă că în acel an nu ninge, decât după Anul De ce rosturile se crăpă și se rănesc - Maramureş BOGDAN, p.

Când rândunica zboară la mică înălţime pe jos şi se atinge de zidul casei este semn că va ploua 2. Înseamnă întristare pentru cine visează rândunele; va avea bucurie în familie cel care visează rândunele hrănindu-şi puii şi va avea o căsătorie fericită cel care le visează făcându-şi cuib - Suceava NOTE,Băncescu.

  • Cea mai recentă și, aproape sigur, nu ultima!
  • Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti
  • De ce rosturile se crăpă și se rănesc ,artroza oaselor de 2 grade
  • But what about SMEs?
  • Alexandru Vlahuţă: Din trecutul nostru
  • Să nu-mi trimiteţi îngeri mai degrabă încă o floare de foc din cele ce le-am strivit între foile unei cărţi fără trup.
  • In marea trecere 2.
  • Unguente analgezice pentru artroza articulației genunchiului

Serii simbolice: rândunică-picior drept -3; rândunică-lemn; rândunică-picior drept -păr. Umorul la de ce rosturile se crăpă și se rănesc, uneori îngroşat şi licenţios, dar niciodată trivial, se înscrie în sfera auguralului, obligatoriu pentru începutul de drum al noii familii; trebuie să fie totodată şi o reminiscenţă a gândirii arhaice, în care râsetele zgomotoase aveau putere apotropaică, fiind produse împotriva spiritelor nocive, care trebuiau îndepărtate din spaţiul celor doi tineri ŞEULEANU,p.

RECIPIENT Toate recipientele şi arheologia demonstrează cu prisosinţă acest lucru au aspectul de abdomen feminin sau de uter; deci sunt principii feminine; printre acestea se numără: plosca, vadra, doniţa, paharul, cupa, potirul, oala, farfuria blidul, talerul, taierul, strachina şi, ca tip aparte, lada de zestre; în acest sens, răsturnarea întoarcerea cu gura în jos sau spargerea veselei de ce rosturile se crăpă și se rănesc adesea o acţiune simbolică, menită să semnifice o iniţiere feminină EVSEEV,p.

REGE Pentru cine visează rege i înseamnă că urmează un timp deosebit de secetos; durere în articulația cotului mâinii drepte visează împărat venind la el, acordându-i vreo demnitate sau sărutându-l înseamnă slavă şi cinste deosebită; la fel, dacă visează împărăteasă este semn că va dobândi o funcţie importantă; dar visarea de prinţi morţi prevesteşte nenorocire în familie sau vreme de ploaie - Suceava NOTE, Băncescu.

După ce mireasa s-a dat jos din trăsura sau din carul în care a venit la casa mirelui, întâmpinată fiind de către socrii mari părinţii tânăruluiscoate resteul de la boul din dreapta şi îl aruncă peste cap, gestul său simbolizând că ea cunoaşte rosturile gospodăriei în care va trăi de acum înainte şi că nu se va întoarce curând la casa părintească - Bucovina 3. Se crede că, atunci când se adună resteie în casă, găinile nu vor mai face ouă - Dolj 2.

Venită acasă de la cununie, mireasa încearcă să-şi ridice soacra în braţe, reuşita însemnând că nora va fi mai mare în casă, iar nereuşita stabilind că soacra va conduce treburile gospodăriei - Muntenia 2.

Ridicarea copilului şi atingerea acestuia, cu creştetul capului, de meşter-grinda casei este un gest augural şi totodată de punere a făpturii fragile în legătură cu piesa cea mai puternică din componenţa construcţiei; ridicarea unui membru al cetei de tineri de către de ce rosturile se crăpă și se rănesc componenţi înseamnă nu numai recunoaşterea acestuia ca vătaf, dar şi un gest de onorare a lui în acel moment, semn că din acea clipă toţi ceilalţi i se vor supune, tot aşa cum se întâmplă şi astăzi, când este ridicat în sus de către colegi un sărbătorit, un sportiv care a reuşit realizarea unei performanţe deosebite etc.

Cine se visează că este ridicat de la pământ va avea multe griji; dar înseamnă multă veselie pentru cine se visează ridicat de pe un scaun - Suceava NOTE,Băncescu.

ROATĂ Ca să fie copilul ager şi isteţ, scutecele lui sunt puse la uscat pe o roată de car sau de trăsură - Banat;Moldova; ca să se împuţineze numărul de ce rosturile se crăpă și se rănesc de pe lângă casă, se ia o bucăţică de lemn de la locul unde a căzut roata unui car şi se introduce în gaura greierilor - Ţara Oltului; ca măiestrele să plece de pe acoperişul şurilor şi al grajdurilor, unde uneori obişnuiesc să danseze, se pune în vârful acestora o rotiţă căzută de la vreun utilaj agricol şi de care nu mai are trebuinţă gospodarul - Ţara Oltului; îl vor durea măselele pe cel care pune pe foc obezile roţilor - Tecuci; ca să treacă brânca la porci, se pune o roată într-un par - Suceava 2.

De Anul Nou, în podul casei, fata de măritat învârteşte o roată de car, căruţă, trăsură în jurul coşului de fum şi strigă pe gaura roţii, invocând iubitul să vină cât mai repede la ea - Gorj CĂRĂ-BIŞ,p.

Cine visează roată înseamnă că va face o călătorie; când visează de ce rosturile se crăpă și se rănesc îi cade o roată de la mijlocul de transport în care se află înseamnă că are în preajmă prieteni buni; îşi va împlini scopul pe care şi l-a propus cel care visează roţi multe; dar când se visează două roţi înseamnă boală - Suceava NOTE,Băncescu. ROGOJINĂ Se crede că este bine să se dea de pomană o rogojină, în credinţa că, la vreme rea, pe lumea cealaltă, ofertantul va avea cu ce să-şi facă adăpost - Ialomiţa 2.

În Bihor, alături de alte plante, se pune între scutecele copilului mic sau în odaia acestuia pentru a-l feri de boli, se unge ugerul vacilor, pentru ca strigele să nu le ia laptele, sau se pun şapte rămurele de rostopască între coarnele vitelor de tracţiune, pentru noroc şi fertilitate, atunci când se iese primăvara la arat pentru prima dată 3. ROŞU Are semnificaţii polivalente, fiind culoarea focului şi sângelui şi prima dintre culori, pentru foarte multe popoare, deoarece este fundamental legată de viaţă; dar există două tipuri de roşu, unul nocturn, femelă, posedând o putere de atracţie centripetă, altul diurn, mascul, centrifug, având o imensă şi irezistibilă forţă; pomilor li se leagă smocuri de lână roşie, simboluri solare, semn că ei se pregătesc de rod şi aşteaptă vreme prielnică, iar vitelor li se fac semne colorate cu roşu pe frunte, de Sân-Toader, din aceleaşi motive de bun augur URSACHE,p.

de ce rosturile se crăpă și se rănesc tratament articular în medicină

Este culoarea care simbolizează vârsta omului la maturitate - Ţara Oaşului; primăvara, când se scot vitele la păscut, în cireadă, li se leagă ceva de culoare roşie în coadă un fir, o fâşie de pânză, o cordea etc.

Împotriva deochiului, se pun canafi roşii la cai, o aţă roşie la gâtul sau mâna copilului mic - Suceava NOTE,Băncescu.

de ce rosturile se crăpă și se rănesc

În Oltenia, în bradul de nuntă, se atârnă hârtie colorată, fire de lână roşie, beteală, un ştergar, mere roşii, colăcei, având rol apotropaic, pentru a feri nunta de forţe răufăcătoare 1.

Serii simbolice: pânză roşie -grâu-tămâie-piper-sare; usturoi-busuioc-hodolean. Omul bolnav de friguri este scos dimineaţa în grădină, în pielea goală, şi se scutură pe el rouă din copaci; indiferent de ce boală suferă, este bine ca, în noaptea de Sfântul Gheorghe 23 aprilieînainte de răsăritul soarelui, cel bolnav să se tăvălească prin iarba acoperită cu rouă şi se va vindeca - Ialomiţa; cine se va spăla cu rouă în dimineaţa zilei de Sfântul Gheorghe va fi sănătos peste vară şi nu-i vor ieşi pete pe faţă - Muntenia; când soarele nu a asfinţit încă şi deja a căzut rouă groasă este semn că vremea va fi bună în ziua următoare - Suceava 2.

Între cărţi - LimbaRomana

ROZETĂ Ca şi rombul, pătratul şi cercul, rozeta simbolizează soarele şi apare, în de ce rosturile se crăpă și se rănesc populară românească, pe stâlpii porţilor şi ai caselor, pe ancadramentele uşilor şi ferestrelor, pe vasele de tot felul, pe obiectele confecţionate din lemn, lut, fier şi os, chiar şi pe ţesăturile populare, dar fără să fie singular reprezentată, ci aproape întotdeauna fiind tratată ca un element complementar, în toate zonele etno-folclorice din România PETRESCU,p.

Cine se visează culegând rozmarin înseamnă că va primi veşti neplăcute, iar dacă se visează mirosind rozmarin este semn că va fi învinovăţit într-o împrejurare oarecare - Suceava NOTE,Băncescu. Înseamnă sănătate şi este semn de bine pentru cine se visează vorbind cu părinţii săi; pentru cine îşi visează rudele înseamnă că va primi musafiri - Suceava NOTE, Băncescu.

RUFĂ v. Pentru cine se visează ţinând în mână o sabie este semn că va fi bine pentru toţi cei apropiaţi; dacă se visează confecţionând arc şi sabie înseamnă că se va lupta cu mai mulţi duşmani; dacă visează că se luptă cu sabia este semn de bucurie amestecată cu întristare şi chiar boală; înseamnă că va avea cu totul alte rezultate decât cele scontate dacă se visează rupând o sabie; dacă acela care visează sabie este femeie e semn că soţul ei va primi însărcinări militare tratamentul articulațiilor aloe Suceava NOTE, Băncescu.

ulei de măsline în tratamentul artrozei

SAC Femeia însărcinată să nu se aşeze pe saci, pentru că va naşte greu - Suceava; când se sfârşeşte de semănat cânepa, sacul în care a fost ţinută sămânţa se aruncă puternic, cât mai sus posibil, ca tot aşa de înaltă să crească şi cânepa - Ţara Oltului 2.

Este de rău augur pentru acela care visează sac de sport şi înseamnă pagubă pentru cel care visează sac gol - Suceava NOTE,Băncescu. Poporul nu face o distincţie clară între salamandră şi şopârlă, totuşi unele texte folclorice o atestă ca o specie aparte faţă de şopârlă, iar descrierea populară a ei, precum şi denumirile sălămăndriţă, sălămăzdră, sălămâzdră, solomâzdră, solomândră etc.

SALĂ Cine visează sală luminoasă va avea parte de rezolvări pozitive ale intenţiilor tale, dar dacă visează sală de judecată este semn că va fi antrenat într-un proces pe motive politice - Suceava NOTE,Băncescu.

Se crede că, atunci când înfloresc salcâmii a doua oară într-un an, este semn de toamnă lungă - Tecuci;Maramureş 2. Pentru a afla câţi soţi soţii vor avea adolescenţii fete, băieţiaceştia lovesc puternic cu palma o frunză de salcâm, iar numărul foliolelor rămase prinse pe nervurile sale va da răspunsul - Sibiu DRĂGULESCU,p.

Floarea de salcâm, prezentă pe coada lingurilor păstoreşti din Bucovina, invocă belşug de floare pentru albine ŢUGUI,p.

de ce rosturile se crăpă și se rănesc remedii argo articulare

II, p. SALIVĂ Saliva scuipatul este de origine diavolească, pentru că, spun legendele, diavolul l-a scuipat pe om şi apoi l-a părăsit; Dumnezeu însă l-a luat pe om şi l-a întors pe dos, ceea ce era înăuntru devenind înfăţişarea lui de azi; de aceea, omul nu este curat în trupul lui şi de aceea scuipă mereu, pentru că l-a spurcat necuratul; ceea ce înseamnă că oamenii, de câte ori scuipă, îl scuipă pe diavol VLĂDUŢESCU,p.

Dacă doi copii sunt măsuraţi, fiind puşi unul lângă celălalt ca să se vadă care este mai înalt, să se scuipe imediat jos, fiindcă altfel se măsoară cu ei şi şarpele lor se spune că fiecare om are şarpele lui şi vor muri COMAN,I,p.

Cari nici se mai ştiu, nici se mai pomenesc, nici măcar cevaşi dintr-aceia se mai numesc, sau ce limbă va fi avut cine mai ştie? Şi de va fi fost rămas cinevaşi, încă atâta s-au amestecat în cei mai de pre urmă lăcuitori, cât îngropaţi de tot sânt, de nu se mai vede nimic de dânşii nicăiri! Milescu Demult, cu opt sute de ani înainte de Hristos, trăia pe văile acestea un neam de oameni războinici, aspri la fire şi la chip, cu numele de sciţi. Ei stăpâneau, de călare, toată câmpia întinsă din Marea Neagră până-n pustiurile mlăştinoase ale Donului; iar în partea muntoasă, în mândra cetate a Carpaţilor, hălăduiau agatirşii, o viţă mai aleasă, desfăcută din neamul cel mare al tracilor.

Cine se visează salutând pe cineva înseamnă că va avea parte de defăimarea imaginii sale printre cunoscuţi - Suceava NOTE, Băncescu.